Ce valori preţuiesc cei născuţi şi crescuţi în Bucureşti? Cum se raportează la oraşul lor şi cât de mulţumiţi sunt de viaţa pe care o au? Cercetarea „Bucureşti – o perspectivă sociologică. Identitate, calitatea vieţii, agenda cetăţeanului” , comandată de Primăria Capitalei şi realizată de firma Public-Affairs, arată că imaginea oraşului e una confuză în mintea locuitorilor săi.

Ateneul, cea mai importantă clădire

Cercetarea arată că două treimi dintre bucureşteni sunt născuţi şi crescuţi aici, iar cei care au venit în Capitală au făcut-o pentru studii şi un job mai bun.

Puşi să numească două-trei lucruri atunci când se gândesc la Bucureşti, intervievaţii au dat răspunsuri eterogene. Asocierile pozitive sunt legate de edificii, străzi, parcuri şi locuri. Toate acestea acumulează peste o treime din totalul opţiunilor - 34,1%. Cel mai însemnat edificiu din Bucureşti e Ateneul Român, urmat de recent finalizatul Pasaj Basarab. Pe locul trei se află Casa Poporului şi Arcul de Triumf. Claudiu Tufiş, sociolog la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, spune că amalgamuri de simboluri din epoci diferite nu înseamnă neapărat că bucureştenii îşi asumă istoria oraşului lor cu bune şi cu rele. „Nu cred că le consideră ca paarţinând unei perioade sau alta. E vorba de punctele focale ale oraşului. Ateneul s-a menţinut în mentalul bucureştenilor, iar Casa Poporului e atât de mare încât atrage precum forţa gravitaţională”, a explicat sociologul.

Muzeele reprezintă cea mai des întâlnită categorie, în special Antipa şi Muzeul de Artă. La capitolul parcuri, Cişmigiul şi Herăstrăul sunt în top. Alte locuri importante pentru locuitorii Capitalei sunt Piaţa Universităţii şi Centrul Vechi.

Bubele oraşului

Bucureştenilor nu le plac aglomeraţia şi traficul, străzile murdare, poluarea şi lipsa spaţiilor verzi. Alte răspunsuri au inclus blocurile gri şi câ