În comunism, nu doar bărbaţii s-au remarcat prin cruzime, ci şi femeile. Epoca de Aur a lui Ceauşescu a avut câteva femei-tartor care au urmat cu fidelitate modelul savantei. Pornind de la Elena Bărbulescu, sora dictatorului, care le-a făcut viaţa amară oltenilor, până la celebra torţionară care îi schingiua pe deţinuţii politic, Margareta Hegheduş „Cap de Cal“, toate au rămas în istorie ca femei de temut.

Elena Bărbulescu, sora dictatorului Nicolae Ceauşescu, femeia în faţa căruia tremura un judeţ întreg. În judeţul Olt nu există persoană trecută de 30 de ani care să nu fi auzit de Elena Bărbulescu. Născută Ceauşescu, ea a fost sora preşedintelui Republicii Socialiste România, fapt ce a fost de natură să îi confere puteri enorme. Temută de cei mai mulţi, respectată de alţii, Elena Bărbulescu şi-a pus definitiv amprenta asupra judeţului Olt. Cei care-şi amitesc de ea spun că era femeia fără de care nu mişca nimic în judeţ.

Elena Bărbulescu s-a născut în anul 1928, în localitatea Scorniceşti. Înainte de a accede în viaţa profesională, sora preşedintelui Republicii Socialiste România a pornit de la statutul de simplă profesoară de istorie la Liceul Agroindustrial din Scorniceşti. Datorită înrudirii cu Nicolae Ceausescu, ea a înaintat foarte repede în cariera didactică, ajungând rapid directorul unităţii şcolare menţionate, iar, ulterior, inspector şcolar pe întregul judeţ Olt până în 1989.

Constantin Neacşu, fost primar al Scorniceştiului între anii 1979-1989, mărturisea, într-un interviu, care era atmosfera atunci când se auzea că „Doamna“ urma să vină în inspecţie sau într-o simplă vizită: „Când auzeam că «Vine Doamna!», tremuram toţi alături de profesorii noştri! Îmi amintesc cum, în timpul unei ore, a intrat intempestiv în clasă şi l-a pălmuit pe profesorul de la catedră în faţa noastră! Şi câte şi mai câte! După Revoluţie, «Doamna» mergea pe stra