Guvernul chinez beneficiază de resurse tot mai limitate pentru a combate inflaţia şi a limita datoriile administraţiilor locale, după ce economia Chinei a avansat dezamăgitor în al treilea trimestru al anului cu doar 9,1%, cea mai redusă creştere din ultimii doi ani, scrie The Wall Street Journal.
Muniţia fiscală a Chinei este în continuare impresionantă, cu rezerve de peste 3.000 mld. dolari şi un nivel redus al datoriei publice.Totuşi, o majorare a cheltuielilor, concomitent cu o încetinire a creşterii economice, ar avea ca efect secundar o creştere a inflaţiei într-un moment în care preţurile avansează prea rapid, cu un ritm de 6,1% în luna septembrie.
"Guvernanţii sunt foarte îngrijoraţi de presiunile inflaţioniste deoarece acestea au un impact social, dar nu există prea multe instrumente aflate la dispoziţia lor", a afirmat profesorul de finanţe Michael Pettis de la Universitatea Peking din China.
Potrivit lui Pettis, "au existat încercări serioase de a încetini creşterea creditării", dar ritmul de acordare a creditelor a continuat să accelereze. În acelaşi timp, banca centrală a Chinei a majorat ratele dobânzii de cinci ori în ultimul an pentru a controla inflaţia. Totuşi, Pettis evidenţiază că ratele reale ale dobânzilor nu au crescut deoarece evoluţia nominală a fost contrabalansată de accelerarea inflaţiei. Gospodăriile chinezeşti tind să economisească mai mult şi să îşi ţină economiile în depozite bancare, a căror valoare creşte odată cu evoluţia ratelor dobânzilor.
"Efectul este diferit de cel din SUA. Prin creşterea ratelor dobânzilor chinezii se simt mai bogaţi şi nu mai săraci, iar aceasta stimulează consumul", apreciază Pettis. Trimestrul trei din acest an este al treilea consecutiv când ritmul de creştere al economiei chineze scade, de la maximul anual de 9,8% atins în ultimele trei luni ale anului trecut la 9,7% în
