* A fost mai demult, la televizor, o dezbatere pe marginea intrebarii "Exista viata dupa cutremur?". Raspunsul depinde de multe, mai ales in Romania, unde locatarii au darimat mii de pereti de rezistenta, punind in loc gips-carton. Si in domeniul seismelor exista specialisti si frecatori de menta: unii pretind ca pot anunta cutremurul cu minute inainte; datorita lor, zeci de vecini au iesit de citeva ori pe luna cu paturi, tartine, termosuri si sticle, in toiul noptii. Unii spun ca e cel mai bine sa stai, la cutremur, sub tocul usii, in vreme ce pompierii si specialistii in structuri spun ca trebuie sa ne culcam linga o canapea solida, o banca trainica sau o masa din lemn masiv. Auzind asta, multi barbati vor da mai rar pe-acasa, unde e mobilier din PAL, preferind sa ramina la restaurant, linga mese solide. * Pe fluturasii distribuiti populatiei scrie ca, in caz de cutremur, trebuie sa nu produceti panica, ci sa incercati sa salvati femeile si copiii, gravidele, persoanele cu copii in brate, veteranii de razboi (dar nu de-abia dupa ce va arata actele, facind dovada ca sint veterani!) si invalizii, sa inchideti apa, gazul etc. (televizorul si geamurile nu e nevoie), apoi sa coboriti in sir indian, pe scari, nu cu liftul. Daca ar fi sa ne luam dupa ce spun toti, am intra in ceata complet: mai bine mergeti la biserica si mai aprindeti din cind in cind cite o luminare, ca, din alta parte - de la autoritati, de un exemplu - nu-i speranta. * Pamintul asta, greu incercat, al tarii noastre, are si el sensibilitatile lui, simte si el de multe ori ca nu mai rezista, deci se cutremura si el din cind in cind, incearca sa se scuture. Pesemne ca se mai uita si el la posturile de stiri, pe la emisiunile politice. Un specialist zicea de curind, tot la televizor, despre oarecare anumite seisme petrecute in lume, cum ca ar fi de bine, ca asa se mai elibereaza anumite tensiuni din scoa