Se zice că pentru fiecare ban investit în specialiștii în lobby vei obține o sută de bani. Lor li se datorează multe inițiative legislative, tot ei influențează poziția politicienilor, dar bifează și multe eșecuri. Un domeniu strâns legat de putere, despre care nu se știe mai nimic.
«Corupția este o infracțiune, lobby-ul este o profesie». Cam așa va suna răspunsul iritat al oricărui practicant al acestei meserii despre care nu se știe mai nimic, dar care este confundată la tot pasul fie cu abuzul de putere, fie cu conflictul de interese. Cine este de vină pentru această neclaritate? Cam toți actorii implicați, toți punând umărul, direct sau indirect, la amânarea realizării unei legi a lobby-ului, la peste zece ani de la prima inițiativă de acest tip. „Lipsa unei legi a lobby-ului este exact ceea ce îşi doresc cei care desfăşoară activităţi de lobby în România, clienţii acestora, dar şi politicienii. Este evident faptul că pentru toți aceştia este mai convenabilă absenţa informaţiilor legate de clienţi, interese, venituri şi cheltuieli, chiar dacă astfel se pun semne de întrebare cu privire la întreaga activitate desfăşurată“, spune Aurelian Horja, consultant cu vechime și coautor al primului studiu autohton pe această temă, „ Lobby în România“.
Revenind, totuși, inițiative în acest sens au fost: „până în prezent am văzut şase proiecte, însă nu reuşesc să identific în niciunul dorinţa reală de a transparentiza activitatea de lobby. Am din ce în ce mai mult opinia că aceste legi au fost făcute pentru a fi respinse“.
Una dintre principalele probleme ale propunerilor de până acum a fost impunerea unor proceduri birocratice aberante, explică Laura Florea, președintele Asociației Registrul Român de Lobby: „proiectele anterioare includeau prevederi prin care și lobbistii și politicienii trebuiau să declare toate întâlnirile și conținutul discuțiilor,
