"Seinfeld", un serial difuzat la sfarsitul anilor ’90, aduce in fata romanilor un fenomen necunoscut lor. La noi, fenomenul de stand-up comedy a inceput sa prinda contur dupa 2003. Cei care au urcat pe scena, nu numai ca au trebuit sa familiarizeze mii de oameni cu fenomenul, dar au avut de luptat si cu mentalitatea romanilor, incercand sa ramana in zona stand-up comedy si a umorului inteligent.

In 2009, avem mai multe trupe, avem public avizat, site-uri de specialitate, spectacole constante in tara, inregistrari pe net si emisiuni televizate. Ce e bine si/sau ce este rau? Am stat de vorba cu membrii trupei Deko, Showtime, Aristocratii, Jokers, Cealalta si Dan Badea despre evolutia spectacolelor, importanta Internetului, promovare, public si emisiuni tv. Sa urci pe o scena pentru a spune un monolog nu-i o treaba tocmai facila, iar cel suficient de curajos pentru a se angaja la asa ceva are nevoie de talent, spontaneitate si imaginatie. Nu exista un adevar general, omul care face stand-up este un om cu un microfon in care vorbeste. Iar ceea ce spune este alegerea lui. Totul se intampla ca in teatru (de fapt, singura asemanare cu teatrul), in fata unor straini, dar de a caror reactie depind succesul si longevitatea in bransa. Multi si-au incercat norocul, foarte putini au reusit sa transforme stand-up-ul intr-o meserie. La un show de acest gen, oamenii din public se impart in doua categorii. Unii isi spun "nu as putea face asta niciodata", ceilalai se intreaba "ce mare lucru? Oricine poate face asta". Ei bine, dupa cum ne-a explicat Toma (trupa Aristocratii), "este o mare diferenta intre a fi amuzant cu prietenii si a fi amuzant pe o scena. Plus ca stand-up-ul presupune mult lucru acasa, improvizatia vine dupa multa munca, nimeni nu povesteste la intamplare". Dan Badea (HBO) a mers mai departe, propunandu-le amatorilor sa urce pe scena. "E o capcana sa