Daca incontrarea de la varful Uniunii Social Liberale nu va fi fost o facatura, desi ceva semne ar fi, inseamna ca tinerii ei diriguitori ori au uitat, ceea ce e mai probabil, ori n-au avut timp si bunavointa sa se concentreze asupra cazuisticii interne.
Fiindca o alianta de asemenea anvergura nu poate fi lasata sa se manifeste la voia intamplarii, nici la discretia oricarui membru, activist ori responsabil local.
Este posibil sa fi uitat. Atat timp cat s-a aflat in Opozitie, adica pana pe 9 decembrie, in USL a existat o buna conlucrare si o perfecta comunicare intre compartimente si lideri: actiunile au fost din timp planificate si coordonate, iesirile publice se faceau "in aceeasi limba", iar accidentele datorate complexitatii si multitudinii situatiilor locale nu lasau loc discutiilor, criticilor si interpretarilor rauvoitoare.
Puterea e grea
Dupa alegeri, agenda de lucru s-a tot complicat, liderii, in majoritate, au intrat "in paine", avand de gestionat, pe langa activitatea curenta de partid, si activitatea Legislativului, si a Executivului. Inclusiv la judete si comune.
La guvernare lucrurile n-au fost deloc simple inca de la inceput, actele coabitarii si ale reprezentarii externe fiind un exemplu graitor.
In astfel de situatii, activistii si organizatorii de rang secund fac un pas in fata, iar alesii cu mai putine responsabilitati preiau din mers activitatea liderilor care au primit functii executive si demnitati publice, cum se intampla peste tot in lumea democratica: asa se explica functionarea ireprosabila a coalitiilor de guvernare in Germania Angelei Merkel, in Anglia, Austria... si, in consecinta, guverne longevive de peste 8-10 ani.
Partidul e in toate
Pe fond, sindromul actual este acelasi care a dus la disparitia tuturor celorlalte aliante romanesti: dezorgan
