Pe la sfarsitul saptamanii trecute a circulat un fel de scenariu, probabil doar o intoxicare mediatica, despre cum se va rupe PD de PNL pentru a forta ale­geri anticipate. Ar fi oricum un efort de ima­gi­natie excesiv. Alianta D.A. pare deja aproape moarta, daca ne luam dupa in­tamplarile si declaratiile vitriolante de care avem parte in mod constant. Ultimele au fost livrate opiniei publice de la Ploiesti, du­ritatea mesajelor transmise de liderii li­berali colegilor democrati depasind sub­stan­tial in virulenta atacurile de care are parte de obicei opozitia. Desi toata lumea vorbeste despre incompatibilitati de valori, in realitate lucrurile stau cu totul altfel. Com­petitia de putere in interiorul puterii si un factor adesea ignorat, animozitatile per­­sonale, sunt cele care conteaza cu ade­varat. Ceea ce se intampla la CNSAS ur­mea­za acelasi tip de logica. Cine isi ima­gi­neaza ca batalia de acolo e o poveste in alb si negru se amageste singur. La fel cum Constantin Ticu Dumitrescu, alaturi de alti oameni de buna-credinta pentru care anumite valori morale chiar inseamna ceva, au devenit aliati de circumstanta re­dutabili in batalia impotriva lui Traian Ba­ses­cu, tot asa a fost inventat, de partea cea­lalta, Corneliu Turianu, o formula de pre­sedinte al CNSAS mai linistitoare pentru multa lume. De ce Corneliu Tu­rianu? Din doua motive: avea o lunga re­la­tie de animozitate cu Ticu Dumitrescu si parea a dispune de o doza rezonabila de cre­dibilitate. Reintroducerea lui Corneliu Turianu in spa­tiul public din care disparuse complet de ceva vreme a fost un proces sofisticat, in care mass-media a cazut usor in plasa. Poate a fost vorba de "mana" serviciilor, poate nu, dar sigur ne putem acum intreba de ce tocmai fostul magistrat si senator a fost solicitat in urma cu cateva saptamani sa comenteze pe toate ecranele televi­ziu­ni­lor legitimitatea si legalitatea perch