Nu o dată am afirmat că Bucureştiul este un oraş al contrastelor, pretenţios, nerăbdător şi ostentativ, care se redefineşte periodic, însă multe dintre caracteristicile sale rămân neschimbate. Bucureştenii obişnuiţi să cutreiere, cu sau fără rost, Calea Victoriei întâlnesc în apropriere de intersecţia cu Strada Gheorghe Manu o veche casă boierească. Bine întreţinută, venerabila clădire de la numărul 192 îşi păstrează cu demnitate importanţa de altădată, deşi este neobservată de mulţi dintre trecători, ascunsă de o vegetaţie bogată. Reşedinţa era a generalului Manu, fiind situată pe Calea Victoriei, peste drum de Palatul Vernescu, între Casa Grădişteanu şi casa Cleopatrei Trubetzkoi, unde a locuit Franz Liszt în 1846.
Deşi dezvoltarea din anii '30 a Capitalei a "plantat" în zonă impunătoarea construcţie a Ministerului Economiei Naţionale, ulterior Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, demolată anul trecut, aceasta nu sufoca clădirile centenare din jur, fiind mult retrasă de la stradă.
LA NUMĂRUL 192
În "1803, terenul aparţinea clucerului Ioan Faca, care l-a dat zestre fiicei sale Ecaterina, căsătorită cu marele ban Mihail Ghica. În 1842 proprietatea a fost vândută boierului Alecu Florescu, care a construit această clădire în 1843. Zece ani mai târziu a fost cumpărată de Dimitri Ioanidi, care o vinde generalului Gheorghe Manu în 1868, pentru suma de 8.000 de galbeni", scrie Narcis Dorin Ion în volumul "Bucureşti. În căutarea micului Paris".
Reşedinţa Manu face parte "dintre vechile case boiereşti, care mai stau azi în picioare şi care nu a suferit nici o transformare, decât doar neînsemnate reparaţii, şi care prin înfăţişarea ei arătoasă şi prin parcul imens, cu vegetaţie bogată şi bătrână, stă mărturie pipăită a trecutului stil român şi a unei vechi gospodării boiereşti, care datează din timpul domniei prinţulu