Pe cine reprezinta in realitate presedintele interimar Crin Antonescu atunci cand ataca, pe un ton nepermis, institutii importante si inalti demnitari ai Uniunii Europene, direct de la microfonul Palatului Cotroceni, totul in numele Romaniei si al romanilor? Asistam de cateva zile la o serie de gesturi politice aparent neimportante care, chiar si fara confirmarile consemnate oficial in raportul de tara, ne arata clar ca politica romaneasca mai are mult pana la a deveni una aliniata la minimele standarde europene in materie. Si nu vorbim de politicieni de duzina ai unor partide moderate pana de curind si care acum vorbesc de fascism chiar si in cadru oficial. Ne referim la liderii de prima mana ai noii puteri, ce par sa nu inteleaga care sunt, in realitate, bazele si modul de functionare ale statului de drept. Iar cazul presedintelui interimar Crin Antonescu, o figura foarte populara, potrivit sondajelor de opinie, pare a fi cel mai descumpanitor. De acesta ne vom ocupa in randurile de mai jos. Sa remarcam mai intai trei evenimente consumate in ultimele zile. Evenimente care, probabil, pentru cei care nu cunosc indeaproape bunele practici in materie de politica si constitutionalitate, par unele absolut banale si firesti. Noul presedinte interimar a decis sa convoace Consiliul Suprem de Aparare al Tarii (CSAT). Poate ca nu e nimic nefiresc. Este, totusi. Trecem peste motivul convocarii: atentatul unui kamikaze arab asupra unui autocar cu evrei, comis in sudul litoralului Bulgariei, spre Turcia, la Burgas, unde erau anuntati cinci morti la momentul deciziei de convocare a CSAT. Sa spunem ca ar putea fi totusi o amenintare serioasa si o ingrijorare reala pentru un presedinte si o tara, avand in vedere numarul de turisti romani care merg in tara vecina. Chiar si daca acesti turisti nu trec de Nisipurile de Aur sau de Nessebar, daramite sa ajunga inspre sud pana la Burgas.