Curtea Constituţională a României dezbate, miercuri, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind Legea lustraţiei.
În 7 martie, ÎCCJ a decis în Secţiile Unite sesizarea CCR în legătură cu neconstituţionalitatea Legii lustraţiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) alăturându-se acestei poziţii. Secţiile Unite ale instanţei supreme au luat această hotărâre după ce au primit sesizări de la două asociaţii profesionale de magistraţi şi de la procurorul general al României.
În motivarea deciziei, ÎCCJ precizează că Legea, în forma adoptată de Parlament după pronunţarea deciziei Curţii Constituţionale din 7 iunie 2010, în dezacord cu considerentele instanţei de contencios constituţional, instituie o sancţiune colectivă, bazată pe o formă de răspundere colectivă şi pe o culpabilizare generică, globală a categoriei profesionale a procurorilor, trasmite Agerpres.
De asemenea, în dezacord cu considerentul cuprins în decizia CCR – potrivit căruia lustraţia este permisă exclusiv cu privire la persoanele care ‘au luat parte efectiv la grave încălcări ale drepturilor şi libertăţilor omului’ – legea sancţionează toate persoanele care au deţinut funcţia de procuror, inclusiv persoanele care, în exercitarea funcţiei de procuror, nu au luat parte în întreaga lor carieră profesională la încălcări ale drepturilor şi libertăţilor omului.
“Aşadar, răspunderea instituită prin lege nu este individuală, nu se întemeiază pe încălcarea efectivă a drepturilor omului sau a legislaţiei, ci pe prezumţia de încălcare a drepturilor omului şi a legislaţiei de către persoana care a exercitat funcţia de procuror, şi exclude individualizarea sancţiunii, contravenind principiilor statului de drept, ordinii de drept şi prezumţiei de nevinovăţie consacrată în art. 23 alin. (11) din Constituţie. În acelaşi timp, art. 2 din Legea lustraţiei prevede o sancţiune colect
