Bolile alergice sunt unele dintre cele mai frecvente afecţiuni ale lumii moderne, cele mai recente estimări ale organizaţiilor internaţionale de specialitate arătând că unul din patru europeni vor suferi de o astfel de afecţiune de-a lungul vieţii, ceea ce va conduce la un număr în creştere de pacienţi cu o astfel de patologie. Examinarea pachetului de bază propus de Ministerul Sănătăţii pentru ambulatoriu la specialitatea alergologie – imunologie clinică a relevat o serie de carenţe, care, în opinia noastră, vor conduce la afectarea stării de sănătate a unui număr important de persoane din România. Afecţiuni cu componentă alergică importantă, cum ar fi astmul, angioedemul, dermatita atopică sau dermatita de contact alergică, nu se mai regăsesc în pachetul de bază pentru ambulatoriu în specialitatea noastră (Secţiunea III, punctul A – Consultaţii, 1. Alergologie şi imunologie clinică, Tabel, coloana „Criterii de eligibilitate-prioritate pentru trimiteri din asistenţa primară“), ceea ce va avea două posibile consecinţe: aglomerarea secţiilor de specialitate cu o patologie care poate fi rezolvată în ambulatoriu, cu creşter Publicitate ea în consecinţă a cheltuielilor în sistemul de sănătate (în contrast cu acelaşi pachet care recomandă scăderea, de exemplu, a numărului de internări pentru astm); diagnosticarea şi tratarea incompletă a pacienţilor alergici la nivelul medicinii de familie sau al altor specialităţi, în ambulatoriu. Propunem, pe această cale, următoarele: 1. Includerea, în pachetul de bază, la nivel de ambulatoriu, a testelor cutanate alergologice specifice (prick, patch), a testelor la agenţi fizici (cub de gheaţă, presiune, dermografism), a spirometriei simple şi cu test bronhodilatator (explorarea funcţională recomandată de ghidul internaţional GINA pentru diagnosticarea astmului), iniţierea imunoterapiei specifice la aero-alergene, ma