Stelea - deloc solicitat şi-a dominat adversarul prin renumele său. Lipsa de activitate va fi cu siguranţă compensată etapele viitoare, în Ghencea şi la Piteşti.
Duarte - a insuflat siguranţă coechipierilor pe tot parcursul meciului. A urcat cu succes şi în atac de câte ori jocul i-a permis, dealtfel fragilitatea ofensivei ialomiţene a permis fundaşilor laterali raiduri pe flancuri, atât Duarte, cât şi Ionescu fiind generoşi în efort.
N. Constantin - în general nesigur, deşi experienţa îl impunea altfel. Jocul său discret nu a putut fi observat mai clar, repetăm, şi din cauza inexistenţei atacanţilor adverşi. Venită la meci nul, era normal ca Unirea să se axeze pe apărare, chiar atacanţii având sarcini ofensive. Ca o paranteză, lucru mai rar văzut de noi, la cornere se apărau în propriul careu cu unsprezece jucători. În aceste condiţii, Constantin, deşi puţin solicitat, s-a dovedit nesigur.
Oros - remarcatul nostru înainte de a deveni eroul Braşovului măcar pentru o etapă prin golul de trei puncte. Şi-a făcut treaba în apărare, calm şi sigur în duelurile cu mai experimentaţii Dănălache sau Onofraş. Aici Lucescu a intuit bine şi, drept răsplată, Cristi a marcat la debut pentru prima victorie din sezon.
C.Ionescu - în general, bine. Vitalitate, efort generos şi curaj în duelurile aspre. Mai are de lucru în plan tehnic, dar atâta timp cât fizic duce impecabil un joc, se poate perfecţiona.
Roman - să nu folosim cuvinte aspre la debut, mai ales când acesta se termină cu victorie, dar Mihai a fost timorat şi plin de trac pe toată durata evoluţiei sale. Din aceste considerente nu l-a ajutat nici „vâna” sa recunoscută. A rămas dator colegilor, publicului şi celor care cred în el.
Măldărăşanu - multe pase greşite, or la postul pe care joacă, e sinucidere să le comiţi repetat. Dacă ar fi avut în faţă nişte fotbalişti mai pretenţioşi, la gafe
