Mohamed Morsi, demis miercuri de armată, îşi lasă ţara divizată deşi, după alegerea sa în iunie 2012, el a declarat în Piaţa Tahrir că va fi "preşedintele tuturor egiptenilor" şi garantul idealurilor democratice ale revoltei care a dus la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, relatează AFP.
Morsi denunţă o "lovitură de stat completă", după ce cu o zi înainte a declarat că este gata să-şi "dea viaţa" pentru a-şi apăra "legitimitatea" dobândită la primele alegeri prezidenţiale democratice din istoria ţării.
Aspectul său plăcut, manierele simple şi felul de a vorbi pe înţelesul tuturor au contribuit la o stare de graţie în primele luni de conducere a statului de către fostul lider al mişcării Fraţilor Musulmani.
Dar foarte curând mulţi egipteni au început să-l considere pe Morsi drept însetat de putere, obsedat de ideologia politico-religioasă, doritor de a instaura un regim autoritar. Au avut loc manifestaţii în masă care au cerut demisia preşedintelui islamist.
Unii îl acuză pe acest bărbat în vârstă de 61 de ani că ar fi doar o marionetă a biroului politic al Fraţilor Musulmani şi "oaia" Ghidului lor suprem, Mohamed Badie.
Cel mai popular umorist din Egipt, Bassem Youssef, a satirizat setea de putere a lui Morsi, în fiecare săptămână într-un show televizat de mare audienţă. Protestatarii scandează acelaşi slogan care a fost folosit doi ani mai devreme în timpul revoltei împotriva lui Hosni Mubarak: "Afară!".
Susţinătorii lui Morsi subliniază că acesta este primul civil care a devenit preşedinte, iar legitimitatea sa este certificată de urne. Potrivit susţinătorilor lui, probleme precum corupţia din domeniul administrativ, lipsa de funcţionare a economiei şi tensiunile confesionale nu au apărut în timpul conducerii lui Mohamed Morsi.
Prin vizitele sale frecvente în străinătate,