Lucrările nonconformiste ale artiştilor Traian Marcu, Alin Carpen şi Liviu Ungureanu, expuse lângă sălile de concert ale Festivalului „George Enescu“, au metamorfozat Capitala.
În după-amiaza unei zile de joi şi amiaza unei vineri am dorit să descopăr, în compania Ilinei Schileru şi a Roxanei Gibescu, două dintre curatoarele proiectului EBienale, cât mai multe dintre lucrările Bienalei de Artă Contemporană a Festivalului „George Enescu“. Am cutreierat străzile de la Ateneu la Sala Palatului, apoi am urcat spre Galeria Galateea şi ne-am oprit la UNAgaleria, timp în care Ilina mi-a spus detaliat povestea fiecărei lucrări.
Mai întâi ne-am întâlnit la Ateneu unde, sub cupola din foaier, tronează o cupolă mai mică, cilindrică, grefată la suprafaţă precum pielea de şarpe. Se numeşte „Fear-less“ şi este creaţia lui Liviu Ungureanu. Spune că şi-a gândit lucrarea astfel încât să fie în armonie cu arhitectura Filarmonicii, să o completeze.
Renaşterea din cenuşă
Ies din Ateneu şi mă îndrept spre grădina din faţă, care găzduieşte trei forme geometrice – două piramide orientate cu vârful jos, căptuşite cu oglindă pe pereţii interiori şi o coloană neagră, asemănătoare unui trunchi de copac carbonizat. Atunci când mă apropii de una dintre piramide, oglinzile îmi reflectă imaginea în zeci de triunghiuri mici. Lucrările aparţin lui Alin Carpen, absolvent de Arhitectură şi de Arte, căruia Moara lui Assan din Bucureşti, cuprinsă de flăcări în 2008, îi dă un sentiment de finalitate. „Când am vizitat moara lui Assan, însă, am fost impresionat de cum a reuşit natura să renască. În plus, clădirea este înconjurată de mister, iar prin oglinzi am încercat să intru în sfera aceasta a vrăjitoriei“, punctează Alin Carpen.
În capul grădinii din faţa Ateneului, pe centru, este montată o ramă cu imprimeu de ghepard, ca