Cei 12 hunedoreni acuzaţi de furtul şi traficarea unor comori din siturile arheologice aşteaptă verdictul instanţei de judecată. Nu mai puţin de 16 volume a însumat cel mai mediatizat dosar penal aflat în ultimii ani pe rolul Tribunalului Hunedoara. Procesul s-a întins, până în prezent, pe durata a patru ani.
La sfârşitul acestei săptămâni, judecarea grupului acuzat de furtul şi traficarea unor tezaure de obiecte din patrimoniul cultural naţional, descoperite prin detecţii şi săpături ilegale în siturile arheologice din Munţii Orăştiei, a ajuns în faza finală. Toţi martorii au fost audiaţi, iar judecătorii au pus capăt solicitărilor nesfârşite de reexpertizare a brăţărilor de aur descoperite în siturile arheologice.
Răsturnări de situaţie
„La următorul termen al procesului, stabilit la 30 octombrie, li se va da cuvântul avocaţilor, pe fond“, a declarat Ildiko Glăman, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Hunedoara. După ce vor fi ascultate pledoariile apărătorilor aleşi, magistraţii vor da verdictul în această cauză. Miza este imensă. Ministerul Culturii şi Cultelor, constituit parte civilă în acest proces, le-a cerut „aurarilor“, cercetaţi pentru traficarea comorilor şi a unui tezaur de 15 brăţări dacice din Munţii Orăştiei, daune în valoare de şase milioane de euro. Dar, pe parcursul procesului, datele s-au schimbat. Recent, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a stabilit că doar trei dintre cele 12 brăţări din aur recuperate de statul român mai fac obiectul dosarului aflat pe rolul Tribunalului.
Două dintre ele au fost sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, punctul „Căprăreaţa“, iar cea de-a treia a fost recuperată de la un cămătar, în urma unei acţiuni a ofiţerilor de la Crimă Organizată.
Braconieri în „Ţinutul comorilor“
Alţi „căutători de comori“, care au făc
