"Aceşti executanţi lipsiţi de har ai legii nu înţeleg, desigur, că însăşi aplicarea ei literală, fără sens, fără înţelegerea spiritului ei, duce în mod direct la tulburări, că niciodată n-a dus la ceva bun. Aşa se spune în lege, ce vreţi mai mult?, zic ei şi se minunează sincer că li se mai cere, pe lângă legi, şi bun simţ, şi minte limpede. Ultima chiar că li se pare multora ceva de prisos şi un lux strigător la cer, o îngrădire, un lucru de nesuportat."
Ceea ce a scris marele scriitor rus Feodor Mihailovici Dostoievski, în cartea sa "Amintiri din Casa Morţilor" în anul 1860, pare atât de apropiat de ceea ce se întâmplă acum, în zilele noastre, la 150 de ani distanţă.
Ora 16:00, Piaţa Victoriei. Aproximativ 800 de suporteri ai Craiovei, şi nu numai, s-au adunat să-şi strige păsurile. "Mititelu, Craiova nu e jucăria ta!", "Forza Ştiinţa!", "Mircea Sandu, eşti o mizerie", "Ştiinţa nu moare", "Pleacă, brutare", "România, stat poliţienesc", "Ole, ola, refuzăm dictatura", "Mititelu, groparul Craiovei", "Mititelu, un sărac mincinos, ne-a distrus", au scandat printre altele fanii olteni.
Toate bune şi frumoase, mitingul decurgea paşnic şi liniştit. Grupuri de jandarmi, înarmaţi până-n dinţi, păreau neliniştiţi, puţin agitaţi. Parcă ar fi avut nevoie de ceva acţiune, doar n-au venit degeaba până aici!... "Când ne loviţi, daţi la-ntâmplare, că pumnii voştri minte nu are", se aude dinspre grupul care protestează. "Hmm. E prea de tot, şi-au spus oamenii legii. Hai să le-arătăm că totuşi avem minte-n pumni. Şi avem şi gaze lacrimogene. Au venit oltenii ăştia să ne strice sâmbăta, când eram şi noi liberi! Pe ei!"
Mă pregăteam să plec de la miting, eram acolo în calitate de jurnalist de sport, cu mai mulţi prieteni, dar şi cu fiul meu, Vlad, în vârstă de 17 ani. Cu toţii, trebuie să recunoaştem, suporteri ai Craiovei. N-am făcu