Contagiunea regională este singurul risc pentru băncile din România. BNR a luat măsuri să nu plece niciun leu în caz de faliment în statul de origine.

Nicio bancă din România nu este pândită de pericole, susţine Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de supraveghere bancară din BNR.

Indicatorii de solvabilitate şi de lichiditate sunt toţi foarte buni, cu mult peste limita minimă cerut de legea bancară sau de legislaţia comunitară.

"La felul în care se prezintă băncile în momentul de faţă, exceptându-l pe cel al contagiunii externe, niciun alt pericol intern nu poate să le facă să se clatine. Acesta este singurul risc care ne paşte acum: ce se întâmplă dacă o bancă mamă din Austria, de exemplu, dă faliment? Ca să nu se prăbuşească şi banca din România, am creat premisele ca la orice vânt rece de la extern să putem interveni pentru a menţine încrederea, pentru a asigura siguranţa deponenţilor şi chiar a creditorilor", spune Cinteză.

Acţionarul susţine sucursala

În acest context, BNR a creat cadrul legal necesar care să-i permită să acţioneze imediat în sprijinul băncii prezente în România.

Dacă instituţia de la noi e sănătoasă, iar banca mamă dă faliment, a introduce sistemul Bridge Bank (Banca Punte) este prea mult.

De aceea, BNR apelează la legislaţia autohtonă care spune că acţionarul majoritar al unei instituţii de credit din România trebuie să susţină permanent sucursala locală.

Depozitele, garantate

Dacă banca mamă dă faliment, BNR suspendă dreptul de vot al acesteia în consiliul de administraţie al băncii, tocmai pe motivul că aceasta nu-i mai poate acorda susţinere.

Având dreptul de vot suspendat, banca mamă devine captivă la sucursala din România şi nu mai poate retrage niciun ban de la sucursala de aici.

"Depozitele se vor încasa doar la scadenţă şi nu în avans, iar capitalul social nu poate fi retras din