PAVLOVA SI CARNATII DE PLESCOI Sunt retete tinute in seif de aproape un secol. Sunt retete pentru inventarea carora unii se cearta si astazi. Plagiatul exista si in bucatarie.
Legea copy-write-ului functioneaza si atunci cand vorbim despre carti de bucate si retete. Chiar daca pe gospodine nu le prea intereseaza decat rezultatul final, si anume ca mancarea sa iasa bine, pentru editorii cartilor de bucate si pentru bucatari este un aspect foarte important. Primii sunt protejati de legea dreptului de autor. Bucatarii insa nu pot decat sa ramana secretomani si sa nu impartaseasca nimanui ingredientele si modul de preparare a retetelor pe care le-au creat.
De aceea, de cele mai multe ori cand mergi intr-un restaurant si, placut incantat fiind de mancarea din farfurie, intrebi cum se face, s-ar putea sa nu primesti decat niste priviri ucigase. Reteta este strict secreta, chiar daca si bucatarul cu pricina a luat-o dintr-o carte de bucate si i-a adaugat un praf de sare si un varf de piper in plus. De aceea, cei mai multi dintre clientii de restaurante incearca sa reconstituie bucatele. Procedeul este simplu. Iti place un anumit fel de mancare dintr-un local. Nu ti se da reteta. Atunci mai mergi o data si inca o data, comanzi aceleasi bucate, pana cand papilele gustative recunosc toate ingredientele. Si atunci mergi acasa si te apuci de preparat. Daca ai si ceva experienta in gatit, atunci este foarte simplu sa il plagiezi pe bucatarul secretos.
FARA TEAMA. Exista si o alta categorie de sef bucatar. Cei care nu se tem de furt. Iti spun ingredientele cu o exactitate matematica, iti explica pana si modul de preparare. Joseph Hadad, executive-chef la Casa Vernescu, se incadreaza in acest tipar. Motivatia este una simpla. Oricat de mult s-ar stradui cineva sa fure retetele nu are cum, pentru ca in bucatarie este nevoie de ceva mai mult decat de un retetar. Ai
