În timp ce un profesor începător nu câștigă mai mult de 800 de lei lunar, veniturile unei coafeze depășesc 2.000 de lei.
Cine are carte, are parte, spune un proverb românesc. Însă acesta și-a pierdut actualitatea în noul context urban, în care o aplicabilitate mai largă îi revine expresiei „Meseria, brățară de aur”. Specialiștii în resurse umane, dar și oamenii de rând aflați în căutarea unui job mai bine plătit, au constatat că, în timp ce absolvenții de facultate lucrează pe bani mărunți, în alte domenii decât în cele în care au specializare, absolvenții de școli profesionale sau de cursuri de maximum nouă luni câștigă între 1.500 și 2.500 lei lunar. Coafeze sau știliști, manichiuriste și pedichiuriste, zugravi, tâmplari, sudori, muncitori pe mașini cu comandă numerică la mase plastice, sunt doar câteva exemple din rândul orădenilor mai bine plătiți, în comparație cu intelectualii. Un profesor tânăr câștigă în jur de 800 de lei lunar, în mână, iar unul cu experiență, cu toate gradele luate, ajunge la circa 1.800 de lei, după douăzeci de ani de muncă.
Muncitori calificați
„Se caută din ce în ce mai mult meseriașii”, a observat Alina Blaga, specialist resurse umane la firma Public Euroconsulting din Oradea. Potrivit acesteia, salariul unui sudor experimentat este de cel puțin 1.400 de lei, putând să depășească 2.000 de lei. De asemenea, în mase plastice, salariile nu coboară sub 1.400 de lei. Zugravii din Oradea câștigă, dacă muncesc independent, între 2.000 și 2.500 de lei lunar. „Dacă te angajezi la o firmă de construcții nu primești un salariu mai mare de 1.200 de lei. Ca independent însă, dacă muncești intens poți ajunge la 2.500 de lei”, spune Gheorghe Vid, un zugrav din Oradea.
Fac bani buni, din frumusețe
Raluca Tăutan, o coafeză care a urmat trei ani de școală profesională, lucrează acum la un salon de cartier și face 1.500 de eu