Poate România să fie un donator influent în regiunea Europei de Est? Noi credem că poate. Dar mai întâi, puțin context. După aderarea la UE în 2007, România a început să contribuie ca stat donator – e parte din statutul nostru de țară membră. Ce înseamnă Asistență Oficială pentru Dezvoltare (să-i spunem după acronimul englezesc ODA)? Înseamnă acele proiecte prin care sunt ajutăm statele aflate în urma noastră, pe niște priorități stabilite în comun și funcție de nevoile lor. Că e un centru de transfuzie de sânge la Cahul, că sunt bursele pentru basarabeni, că e un proiect de integrare a copiilor din centrele pentru minori din Serbia (o listă completă a proiectelor finanțate de România după 2007 găsiți pe site-ul direcției ODA din MAE).

Centrul Român de Politici Europene (CRPE) apreciază că România poate și trebuie să folosească mai bine statutul de donator. De aceea am derulat un proiect prin care am comparat ce facem noi cu ce fac alte state din UE. Am comparat România cu Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia și Bulgaria. Ne-am uitat la sume, priorități și la organizarea instituțională. Am avut câte un expert în fiecare din aceste țări și am lucrat pe o metodologie unitară. Rezultatele pe scurt pot fi vizualizate în infografic-ul alăturat. Pe lung, pot fi găsite în raportul Asistența Oficială pentru Dezvoltare. Studiu comparativ - țările Visegrad, România și Bulgaria care se găsește de astăzi pe site-ul crpe.ro. Proiectul a fost finanțat de The Black Sea Trust for Regional Cooperation (German Marshall Fund).

Ce fac alţii – profilul, bugetele şi destinaţiile noilor donatori din UE

România este în etapa în care învață să fie donator și o face destul de repede. Alte țări sunt ceva mai înainte, iar pentru a juca în liga donatorilor influenți trebuie să upgradăm procedurile și cadrul instituțional. În primul rând, este nevoie de o agenție car