» Sibiul detine, pe langa valoroasele monumente istorice din resedinta judetului, si alte obiective importante, dar mai putin intretinute si, implicit, mai putin mediatizate. Unul dintre aceste monumente este cetatea de la Slimnic, construita in prima parte a secolului al XIV-lea, cu rol de aparare a caii de comunicatie dintre actualele localitati Sibiu si Medias impotriva invaziilor turcesti.
Denumita si biserica-cetate sau cetatea taraneasca, constructia monumentala a fost ridicata pe un deal de la marginea localitatii Slimnic sau Stolzenburg (Cetatea mandra), unde astazi se mai observa si resturile unor fortificatii feudale. Cetatea a fost construita in intregime din caramida, zidurile exterioare fiind sprijinite de contraforti in trepte, elemente care tradeaza caracterul ei mai recent. Cetatea de la Slimnic este asezata la marginea fostului Scaun al Sibiului, inainte de dealurile care-l desparteau de Scaunul Mediasului. Pe vremuri, in preajma ei se afla un codru intins, intrat in traditia populara ca loc de adapost al haiducilor. Specialistii sustin ca pe locul actualei cetati a existat o fortificatie cu dimensiuni mai reduse.
Acesteia i-a apartinut si capela gotica din nordul cetatii, transformata apoi intr-un turn de aparare. In cursul secolului al XIV-lea a fost construita, dar neterminata, bazilica in stil gotic, pe axa vest-est. In secolul urmator s-au facut importante lucrari de intarire. Asediata de mai multe ori, cetatea a fost cucerita de Ioan Zapolya, in 1529, si de Moise Secuiul, in 1602. A fost asediata de turci in 1658 si incendiata in 1706 de curutii lui Francis Rákóczi al II-lea. Dupa 1717 cetatea a fost reparata in diferite randuri. Este si perioada ultimei epidemii de ciuma, care a cutreierat Europa de la vest la est.
In anul 1855 s-a daramat o parte a zidului bisericii neterminate din incinta cetatii. Materialul