Universitatea „Ovidius" a găzduit, în intervalul 14-16 aprilie, lucrările celei de-a patra ediţii a Congresului naţional de istorie a presei.
Evenimentul a reunit peste 100 de cercetători în publicistică din România, Republica Moldova, Serbia, Olanda şi Israel care au participat la întâlnirea cu tema „Presa română interbelică - între mitologizare şi recuperare critică".
Bibliografi, specialişti în domeniul armatei, profesori, preoţi, toţi cei care au făcut dova¬da unei preocupări de cercetare ştiinţifică s-au prezentat în cadrul celor opt secţiuni: particularităţi ale jurnalismului interbelic, presa Mării Negre, presa culturală interbelică, presa specializată - interferenţe, presa religioasă, modele, iconi şi mituri în presa interbelică, presa interbelică şi ştiinţele sociale, publicaţii şi personalităţi interbelice.
„Ne-am propus să facem o cercetare, să punem sub lupă istoria publicisticii, dar nu doar într-o abordare strict istorică, ci lingvistică, sociologică", a precizat conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan, vicepreşedintele Asociaţiei Române de Istorie a Presei (ARIP).
Paralel cu derularea lucrărilor ştiinţifice, s-au pus bazele colecţiei muzeale de istorie a presei. Congresul naţional de istorie a presei a fost organizat în colaborare cu Academia de Ştiinţă a Oamenilor de Ştiinţă şi cu A.R.I.P., aceasta din urmă instituind, începând cu această ediţie, Premiul naţional pentru jurnalism „Nicolae Sever Cărpinişan".
În acest an distincţia care poartă numele primului român licenţiat în publicistică a fost acordat comandorului constănţean Marian Moşneagu, cu o vastă operă publicistică, primul monografist al unei istorii de presă marinărească. Premiul i-a fost înmânat de către fiica lui Nicolae Cărpinişan, prof. univ. dr. Letiţia Oprean. „Este onorant că numele unui constănţean get-beget circulă acum în toată România şi an de an el va fi un
