La Palatul Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu primea oameni de afaceri japonezi. Din industrie, ştirile zilei erau amestecate, şi mai bune, şi mai rele.
Avioane TAROM se declarau gata să ducă turişti spre litoral şi în Delta Dunării. La fotbal, echipa României întrecea Bulgaria la un gol diferenţă, iar la Beijing, Mihail Gorbaciov întâlnea o legendă vie a comunismului chinez.
OAMENI DE AFACERI JAPONEZI PRIMIŢI DE CEAUŞESCU
Marţi, 16 mai, Nicolae Ceauşescu, în calitatea sa de şef al statului român, întâlnea la sediul Consiliului de Stat participanţii la lucrările celei de-a 11-a sesiuni a Comitetului Economic Mixt România-Japonia, desfăşurate la Bucureşti. Partea română, în frunte cu Nicolae Ceauşescu, era interesată să crească volumul schimburilor comerciale cu toate ţările lumii, dacă s-ar fi putut. Japonia era şi atunci o mare putere economică pe plan mondial, şi România avea tot interesul să o cultive.
RULMENŢII DE ALEXANDRIA, CU TEHNOLOGIE NIPONĂ
Pentru prima dată, ţara noastră stabilise relaţii diplomatice cu Imperiul Nipon în 1917. Relaţiile bilaterale au fost influenţate, fireşte, de evoluţiile internaţionale. O vreme au fost sistate, pentru a se relua în 1959. Cinci ani mai târziu, misiunile celor două ţări au primit statutul de ambasadă - maximul în ierahia diplomatică. În materie economică, România şi Japonia semnaseră în 1969 un acord comercial şi de navigaţie, în baza căruia întreprinderile din România puteau colabora cu firme japoneze. Bunăoară, fabrica de rulmenţi din Alexandria, judeţul Teleorman, înfiinţată în 1974, era dotată cu utilaje importate din Ţara Soarelui-Răsare. În 1989, la Alexandria se produceau rulmenţi atât pentru piaţa internă, cât şi pentru export.
SARCINI ŞI REALIZĂRI
La rubrica "În spiritul sarcinilor subliniate la Plenara CC al PCR", reda