Originile denumirii capitalei istorice a Banatului, Caransebeş, se regăsesc în limba cumană.
În ciuda faptului că azi Timişoara este cel mai important oraş al celei mai sudice provincii a vechiului principat al Transilvaniei, Banatul, oraşul Caransebeş poate revendica onoarea de a fi fost cetatea de scaun. În epocă, acest termen nu desemna neaparat cetatea unde se afla tronul voievodului, principelui ori regelui, ci cetatea unde se ţineau scaunele de judecată. Iar Caransebeşul era locul unde aveau loc scaunele de judecată ale celor opt districte româneşti care formau una dintre cele mai puternice organizaţii administrative şi militare ale românilor ardeleni. Şi asta pentru că, în ciuda unor accese de patriotism local, Banatul a fost tot timpul o entitate aparte, care s-a bucurat de o largă autonomie, însă a cărei soartă a fost legată strâns de cea a Transilvaniei, până în momentul în care Timişoara a devenit paşalâc turcesc. România liberă - Ediţia de Transilvania continuă prezentarea celor mai importante cetăţi ale vechiului principat.
Rădăcini romane
Cei mai mulţi dintre istoricii care au studiat evenimentele care au influenţat destinul Caransebeşului spun că această aşezare, care închide strategic culoarul Timiş - Cerna, are rădăcini în preistorie. Caransebeşul de azi a fost locuit şi în timpul perioadei dacice, însă aşezarea a cunoscut o dezvoltare accelerată în timpul Imperiului Roman, datorită apropierii de anticul Tibiscum. Dovezile arheologice arată că actualul oraş Caransebeş şi împrejurimile sale au continuat să fie locuite şi în timpul migraţiilor, când, pe rând, zona a fost stăpânită de goţi, de bizantini, apoi a intrat în componenţa Primului Ţarat Bulgar, a cărui stăpânire se întindea până dincolo de Maramureş, potrivit istoricilor occidentali. De asemenea, în timpul Imperiului Românesc al Asăneştilor, transformat apoi în Imperiul
