Mircea Suciu este un tanar artist cu o traiectorie suprinzatoare. Lansat de galeria clujeana Plan B, a ajuns sa expuna la New York, la Slag Gallery ("How Deep the Rabbit Hole Goes") si a fost selectionat cu o lucrare pentru coperta revistei americane "ARTnews". La Bucuresti, a deschis un artist run space, numit Laika. O galerie nelucrativa, unde isi are atelierul si unde asaza pe panza nelinistitoarele sale viziuni. Nelinistitoare atat pentru public, cat si pentru congenerii sai intr-ale artei, pe care i-a depasit cu un sprint hotarat spre celebritatea internationala.
- Merg pe dibuite, asa ca te rog sa ma corectezi daca gresesc. Esti clujean si, prin urmare, ex-centric in raport de fluxul artistic al Capitalei. Cautarile tale si gasirea unei voci proprii s-au petrecut acolo, in Ardeal, dar roadele parguite, iata, sunt puse pe tejghea la Bucuresti si la New York, in buricul absolut al lumii artistice de azi. E un accident de parcurs sau un demers deliberat? Ce te face sa cauti vizibilitatea extrema, consacrarea institutionalizata, pe de-o parte, si, pe de alta, sa optezi pentru formule cvasiunderground cum este Laika? De ce faci aceasta naveta intre periferie (perifeerie, cum bine spunea cineva) si centru, dar si intre experimental si mainstream?
- Sunt nascut in Baia Mare (21.09.1978). Am facut liceul de arta acolo, apoi am venit in Bucuresti, unde am picat examenul de admitere, fiindca eram precoce si monstrii sacri ai Universitatii de aici nu m-au vrut. Asta desi nu trebuia sa fiu examinat, pentru ca eram premiant la olimpiada si nu necesitam examen; dar erau vremuri tulburi si birocratie mare. Nu mi-a placut Clujul (orasul), dar am mers acolo si am avut parte de o scoala buna, de profesori comunicativi, de un mediu excelent si de colegi preocupati de arta contemporana. M-am intors in Bucuresti fiindca e un oras mare, unde po
