Stresul acut sau cronic are un impact negativ asupra sănătăţii. Despre Genomica stresului: determinarea binomului stres/vulnerabilitate discută dr. Alexandra Mihăilescu, dr. Sorin Riga, dr. Dan Riga, prof. dr. Ioan-Bradu Iamandescu, în nr. 2/2011 al REVISTEI MEDICALE ROMÂNE. Gena transportorului de serotonină (SERT, 5-HTT sau SLC6A4), a receptorului de glucocorticoid (NR3C1), gena IL-6, gena receptorului de dopamină (DRD4), a enzimei MAO-A determină vulnerabilitatea sau rezistenţa la stres. De aceea, genomica şi medicina stresului capătă un rol esenţial în sănătatea publică, sănătatea mintală, medicina omului sănătos, în psihoprofilaxia primară, medicina de familie şi medicina personalizată. Stresul este subiect de analiză şi în articolul semnat de dr. Constantin Căruntu şi colab., intitulat Implicaţii ale stresului în etiopatogenia multifactorială a acneii. Stresul poate influenţa apariţia sau agravarea acneii prin intermediul neuropeptidelor, neuromediatorilor, neurohormonilor implicaţi în comunicarea neuro-imuno-endocrină la nivel cutanat. Aceşti factori neuroendocrini par să medieze şi evoluţia clinică a leziunilor de acnee. E necesară clasificarea mecanismelor exacte de acţiune, pentru identificarea noilor strategii terapeutice. Impactul astmului asupra calităţii vieţii copiilor a fost studiat de psih. Mihaela Pană (Cuţov) pe un lot de 103 pacienţi cu astm persistent. S-a utilizat chestionarul privind calitatea vieţii copiilor cu astm – Pediatric Asthma Quality of Life Questionnaire – PAQLQ(S). Rezultatele au relevat un nivel general mediu de afectare a calităţii vieţii, cu scoruri mai scăzute la nivelul funcţiei emo Publicitate ţionale faţă de cele obţinute la simptome şi limitarea activităţii. Terapia medicamentoasă are un efect pozitiv asupra calităţii vieţii copilului astmatic, diminuând simptomatologia, însă aria emoţională ar trebui optimizată pri