România are aproximativ 7.000 de plângeri la CEDO, dintre care 3.000 sunt legate de "potenţiala nerespectare a dreptului de proprietate", a declarat, joi, agentul guvernamental al României la Curtea de Justiţie a UE, Răzvan Horaţiu Radu, secretar de stat în MAE.

Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Răzvan Horaţiu Radu a declarat, la Cluj-Napoca, la o conferinţă la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării a Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB), că la un moment dat România se situa pe locul al treilea în ceea ce priveşte numărul de plângeri, după Rusia şi Turcia.

"La ora actuală, din aproximativ 7.000 de plângeri câte sunt pe rolul CEDO, vreo 3.000 sunt legate de potenţiala nerespectare a dreptului de proprietate de către România. Restul cauzelor, ca pondere, se referă la neexecutarea hotărârilor judecătoreşti şi la procesele prea lungi. România s-a trezit în faţa Curţii Europene cu un număr foarte mare de plângeri. La un moment dat, eram pe locul trei în ceea priveşte numărul de plângeri, după Rusia şi Turcia. Nu ne onora pentru că Rusia şi Turcia sunt, totuşi, ţări mult mai mari, cu mult mai multe probleme decât noi şi, dacă e să analizăm din punctul de vedere al distribuţiei pe cap de locuitor, cred că am fi fost chiar înaintea lor. Această situaţie s-a ameliorat vizibil în ultimii ani, la ora actuală suntem pe locul 6-7 în ceea ce priveşte numărul de plângeri, care este în scădere în mod serios", a spus Radu.

Potrivit acestuia, România se situase la un moment dat pe locul al treilea şi în ceea ce priveşte numărul de condamnări la CEDO, tot după Rusia şi Turcia, dar nu din cauza faptului că ar fi avut probleme de democraţie sau de stat de drept.

Secretarul de stat în MAE a subliniat că CEDO a fost şi un partener "de reformă" pentru România.

"Faptul că în România mandatul de arestare a trecut de la