Guvernul nord-irlandez s-a angajat, joi, să demoleze, în următorii 10 ani, zidurile ce împart în continuare Belfastul în cartiere protestante şi catolice, relatează AFP, potrivit Mediafax. Angajamentul vine la 15 ani de la semnarea acordului de pace ce a pus capăt aproape definitiv violenţelor în această provincie britanică.
Ziduri - care pot atinge până la 5,5 metri înălţime şi care se întind pe mai mulţi kilometri - cu porţi şi uşi au fost construite în Belfast pentru a separa comunităţile în timpul celor aproximativ 30 de ani (1969-1998) de violenţe care au afectat Irlanda de Nord până la acordul de pace din 1998.
După aproximativ 15 ani, zidurile există în continuare, iar porţile sunt închise pe timpul nopţii, contribuind la menţinerea cartierelor divizate.
"Ceea ce încercăm noi să facem este să atacăm flagelul sectarismului şi rasismului, dar şi al altor forme de intoleranţă", cu scopul de a "modela o societate coerentă (...) care să poată avansa", a declarat premierul Irlandei de Nord, protestantul Peter Robinson, anunţând demolarea zidurilor până în 2023.
"Este ridicol ca, după ce am reuşit procesul de pace, aceste probleme să nu fie rezolvate încă", a apreciat adjunctul său, catolicul Martin McGuinness, unul dintre foştii lideri ai Armatei Republicane Irlandeze (IRA), braţul armat al separatiştilor catolici, care a luptat împotriva dominaţiei britanice în Irlanda de Nord în timpul celor 30 de ani de "tulburări".
Demolarea zidurilor va fi "o etapă hotărâtoare" în vederea coabitării comunităţilor "în mod integrat", a adăugat el. "Nu ne-am hotărât să ne aşezăm şi să privim paralizaţi, vrem să continuăm să avansăm", a adăugat el.
Conflictul interconfesional din Irlanda de Nord s-a soldat cu aproximativ 3.500 de morţi până în 1998. Acordul de Pace din Vinerea Sfântă a condus la împărţirea puterii între protestanţi şi catolici în