Derby-ul etapei a rămas dator la multe capitole. Sărac în faze de poartă, în încrâncenare şi în ambiţii, meciul a fost unul dintre cele mai proaste ale sezonului.

Mult mai interesante decât partida în sine au fost jocurile psihologice de dinainte de joc atunci când Iancu a decis ca trei oameni de bază să rămână acasă. Antrenorul Contra i-a folosit pe toţi.

Partida dintre Dinamo şi Timişoara a fost atât de slabă, încât un microbist nici nu ar avea ce să-i povestească despre acest derby unui prieten care nu a văzut meciul. Probabil, pe un frig pătrunzător, spectatorii au făcut mai multe mişcări de încălzire decît fotbaliştii în sine.

Cel puţin în prima repriză, atacanţii nici nu au văzut portarul advers la faţă. Mingea a rămas blocată undeva la mijlocul terenului, iar cele mai mari ocazii au venit din şuturi de la distanţă, care s-au oprit în blocajul defensivelor. În partea secundă, la zece minute după pauză, s-au „simţit” şi jucătorii să creeze o fază cu adevărat periculosă.

Timişoreanul Goga a scăpat singur cu Dolha, l-a lobat pe portarul „cîinilor”, însă Diabate a salvat de pe linia porţii. Mai îndrăzneaţă totuşi decât Dinamo, echipa lui Contra a ştiut una şi bună: trebuia să-şi păstreze intact recordul de invincibilitate. La o partidă atât de modestă, nici arbitrajul nu s-a ridicat la un nivel mai înalt. Bănăţenii ar fi putut primi un penalty la o tragere de tricou a lui Moţi asupra lui Nikolici. Acelaşi atacant al timişorenilor a fost oprimt eronat din cursa spre poartă, pe motiv de ofsaid