Ştefania Mărăcineanu este fiziciana şi chimista celebră care a descoperit radioactivitatea artificială şi procedeul de declanşare artificială a ploii.

Deşi este o somitate a ştiinţei mondiale, în ţara natală, Ştefania Mărăcineanu a dispărut din conştiinţa publicului larg. Fiziciana română care a lucrat în laboratorul soţilor Curie s-a născut la Bucureşti, pe 18 iunie 1882. După ce a terminat liceul „Elena Doamna”, a urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe Fizico- Chimice, pe care o absolvit-o în 1910.

Apoi a devenit profesoară de fizică şi chimie la Şcoala Centrală de Fete din Bucureşti, iar în 1919 a primit o bursă de specializare de doi ani la Paris, unde a asistat la cursurile de radioactivitate ţinute de celebra Marie Curie, la Institutul de Radiu.

A ratat un Premiu Nobel în faţa faimosului cuplu de chimişti francezi, în 1935, premiaţi pentru decoperirea radioactivităţii artificiale, chiar dacă, în urma doctoratului din 1924, Ştefania demonstrase fenomenul în faţa unei săli arhipline.

Experimente reuşite

Românca a prezentat în lucrare nişte descoperiri senzaţionale, printre care observaţia că substanţele radioactive prezentau fluctuaţii ale intensităţii radiaţiilor, deşi intensitatea lor ar fi trebuit, conform nivelului cunoştinţelor ştiinţifice din acea vreme, să fie constantă.

Ştefania, prin experimentele făcute, punea acest fenomen pe seama radiaţiilor solare, după ce observase că suportul de plumb al unor sub stanţe radioactive devine la rândul său radioactiv, chiar şi după eliminarea acestor substanţe, iar expunerea la soare a acestui suport măreşte de zeci de ori intensitatea radiaţiilor, fenomen pe care l-a denumit radioactivitate artificială.

Teza a entuziasmat asistenţa, Marie Curie i-a oferit un post de cercetătoare la laboratorul ei, iar profesorul De