Cele 28 de tari membre ale NATO sunt de acord ca razboiul cibernetic este o amenintare in crestere si letala. Ele sunt de acord si ca Alianta trebuie sa aiba capacitate suficienta pentru a se apara de atacurile piratilor informatici si ca divizia care se va ocupa de atacurile cibernetice, la cartierul sau general din Mons (sudul Belgiei), trebuie sa fie deplin operationala pentru a supraveghea cele circa 50 de sisteme instalate in lume. Totusi, la ora impartirii tehnologiilor, care permit fiecarui stat aliat in parte sa se apere, NATO nu mai pare o organizatie atât de unita, noteaza joi ziarul El Pais.
Criza economica din Occident a provocat multe frictiuni in Alianta: desfasurarea fortelor din Afganistan, razboiul din Libia, o posibila interventie in Siria. In toate cazurile au primat investitiile si cheltuieile fiecarui membru si, ca intotdeauna, unii au cerut ca ceilalti sa plateasca mai mult. Tema apararii cibernetice nu a scapat de aceste dezbateri bugetare, desi este considerata cruciala in NATO - de la presupusul atac al Rusiei, care a paralizat in 2007 Estonia (membra a Aliantei) - si va fi un subiect-cheie pe agenda summitului de anul viitor de la Londra.
SUA, Marea Britanie, Franta si Germania cheltuiesc multi bani pentru a se proteja acasa de atacurile cibernetice si sunt reticente in a aloca o parte din fonduri programelor NATO de care ar beneficia ceilalti membri. Aliatii care investesc mai putin in acest domeniu, din cauza dificultatilor financiare, au cerut sa se aplice conceptul solidaritatii care sta la temelia Aliantei . Secretarul general al Aliantei, danezul Anders Fogh Rasmussen, a incercat sa fie optimist la recenta reuniune de la Bruxelles, subliniind ca 'prioritatea NATO este de a-si apara propriile retele'. 'Apararea cibernetica este o responsabilitate nationala', a spus el, insa 'NATO trebuie sa joace un rol util in d