Deşi se decernează de şase ani, (şi din prima a fost selecţionat, în 2007 şi „ 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”) abia din această toamnă publicul din România (mai precis din Bucureşti deocamdată) s-a putut entuziasma de filmele care au rămas în final de competiţie, pentru Trofeul Lux, decis de Parlamentul European, direct la Strasbourg.

Finaliştii au fost „Csak a Szel” de Bence Filegaut, „Io Sono Li” de Andrea Segre şi „Tabu” de Miguel Gomes. Procedura exactă a alegerii aveam s-o aflu nu neapărat de pe Internet, ci cu sprijinul celei care a şi moderat conferinţa de presă finală, de după anunţarea câştigătorului, respectiv o română de la Bruxelles: Cornelia Guşă, care ne-a făcut să ne simţim şi mai bine în pielea noastră şi pe Cătălina Bucur de la „Ca-n filme” de pe Digi TV şi pe mine. Juriul a fost format din 17 persoane, respectiv regizori, distribuitori, producători, directori de festival şi critici de film, numiţi de deputaţii care fac parte din Comisia europeană pentru Cultură. De fiecare dată este inclus, din oficiu, câştigătorul din anul precedent, filmele sunt propuse şi de membrii juriului, dar şi de cei din Comisia de Cultură ori candidaturi spontane venite din partea cineaştilor de pe Bătrânul Continent . În cele din urmă rămân 10 titluri, între care s-a numărat şi „Crulic- Drumul spre dincolo ” al Ancăi Damian, după care doar trei intră în discuţie. Există nişte criterii. Peliculele trebuie să aibă peste 60 de minute, să fie o producţie sau o coproducţie eligibilă în programul media al Uniunii Europene sau chiar şi al statelor nemembre, precum Croaţia, Islanda, Liechtenstein Norvegia sau Elveţia. Subiectul e în strânsă legătură cu valorile continentului, diversitatea şi integrarea şi să fi fost prezente în vreun festival în perioada din 1 iunie până în 31 mai, următor. După toate aceste lămuriri absolut esenţiale, le-aş mai adăuga şi pe cele primite d