Deşi mai puţin vizibile în ultima săptămînă, şi din bugetele publice pentru cultură vor fi tăiate sume importante. Unde se duc banii (rămaşi), unde se fac reduceri şi care este gîndirea din spatele acestor decizii putem deduce doar din ceea ce aflăm că se întîmplă, “faptul împlinit”. Analizele, strategiile si planurile de acţiune ale Ministerului Culturii și Patrimoniului Național sînt maculatură, daca cineva se îngrijeşte să le publice pe site din capul locului.

Avem un buget minuscul pentru proiecte culturale atribuite pe bază de concurs la nivel naţional, o reducere de 20% din bugetul anual al Ministerului pentru bunuri şi servicii (în primul rand pentru programe culturale) şi o suplimentare cu 500.000 de lei din fondurile aceluiaşi Minister pentru Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu.

1. Cu o întîrziere de cîteva luni, Administraţia Fondului Cultural Naţional a lansat pe 21 aprilie concursul pentru proiecte culturale. 30 de zile perioada de depunere, 1.900.000 lei bugetul total pentru toate ariile tematice la care se pot inscrie proiectele, maxim 30.000 lei contribuţia publică oferită pentru fiecare proiect. La arte vizuale şi arhitectură, unde a fost repartizată cea mai importantă sumă, ar putea lua bani, dacă se duc la plafonul maxim (şi majoritatea aplicanţilor cer chiar atît, pentru că banii sînt oricum puţini), cel mult 9 proiecte; dansul şi intervenţia culturală duc doar 2 proiecte şi jumătate fiecare; media celorlalte ar fi de 4-5. Atmosfera din această perioadă nu a fost deloc pe măsură limitelor finanţării şi perioadei hilare de eligibilitate (doar 3 luni jumătate: august – noiembrie): foarte mulţi au scris proiecte, unii chiar 4 sau 5, o efuziune de entuziasm, desigur asezonată cu nemulţumiri legate hiper-birocraţia procedurii de solicitare a finanţării şi multă muncă. Cine scrie proiecte ştie că între dosarul pentru un proiect