În cazul în care "supercomisia" de la Washington nu va reuşi să cadă de acord privind reducerea deficitului bugetar al SUA cu 1.200 de miliarde de dolari în următorii 10 ani, printre potenţialele "victime" s-ar putea număra scutul antirachetă din Europa, deci inclusiv românii din Deveselu, scrie The Guardian.

Dacă republicanii şi democraţii nu vor putea opera această reducere până miercuri, 23 noiembrie, atunci se va declanşa automat un mecanism de reducere a cheltuielilor, începând cu 2013. Mecanismul, denumit "sechestrare", prevede reducerea, proporţională, a cheltuielilor de la toate capitolele bugetare, până se atinge nivelul necesar, conform Bloomberg.

Reducerea generalizată a cheltuielilor ar putea afecta astfel inclusiv proiectul scutului antirachetă al NATO din regiunea Europei Centrale şi de Est, susţinut financiar în cea mai mare parte de către SUA.

"Un sistem de apărare antirachetă pentru NATO? Va fi greu să îi convingi (pe politicienii SUA. n.r.) dacă vor crede că SUA achită nota de plată pentru Europa", a declarat Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO, la finele mandatului lui George W. Bush.

O părere asemănătoare are şi Leon Panetta, secretarul american al Apărării, care a atras atenţia că programul scutului antirachetă din Europa este în pericol de a rămâne fără finanţare dacă "supercomisia" de reducere a deficitului bugetar nu va ajunge la un compromis.

Cheltuielile anuale ar urma să fie de 20 de milioane de dolari

Baza din România, de la Deveselu, judeţul Olt, ar urma să atragă investiţii totale de circa 400 de milioane de dolari în următorii doi ani, conform anunţului oficial al SUA, făcut în această primăvară. Baza ar urma să devină operaţională din 2015. La investiţia efectivă se vor adăuga circa 20 de milioane de dolari anual, cheltuială necesară pentru funcţionarea sistemului.

La baza de la Deveselu,