Noua generaţie de activişti online, născuţi în era informaţiei, crede că informaţia trebuie să fie total accesibilă, total liberă, necenzurată, întrucât ea ţine de domeniul public. Iar aceasta pune în mare dificultate guvernele şi agenţiile secrete de pretutindeni, nu doar din SUA.
Cu două săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale din Statele Unite, Washington Post publica un articol despre “Avantajul lui Obama, de a fi onest şi de încredere” - cum indicau la acel moment sondajele - un avantaj ce avea să se dovedească decisiv în câştigarea celui de-al doilea mandat la Casa Albă. La opt luni distanţă, pentru prima dată, sondajele arată că 50% din americani nu cred că Obama e un om de încredere. Este cel mai mic scor de încredere al preşedintelui. Căderea lui Barack Obama în sondaje a fost lovitura uneia din cele mai masive scurgeri de informaţii din istoria recentă, orchestrate de un calculatorist devenit erou pentru unii, trădător pentru alţii, Edward Joseph Snowden; cel care a relevat lumii întregi că miliarde de apeluri telefonice, emailuri şi postări online ale americanilor cu persoane din afara Statelor Unite sunt compilate de peste şapte ani de serviciile inteligente, în cadrul a două programe super-secrete ale Agenţiei Naţionale pentru Securitate. Însă dincolo de efectul negativ - probabil efemer - asupra popularităţii preşedintelui, scandalul ANS va avea, se pare, urmări mai adânci pe alte planuri. În ce direcţie vor fi aceste urmări pare însă dificil de estimat acum, dat fiind că scandalul ANS se dovedeşte, cel puţin deocamdată, un prilej pentru situaţii sau concluzii paradoxale.
Cazul a tulburat două dintre angoasele cele mai sensibile ale americanilor: sentimentul de insecuritate în faţa atentatelor teroriste şi sentimentul de insecuritate în faţa intruziunii în viaţa privată. Iar acest cutremur violent între cele două ar putea rezulta în