Daca il intrebi ce a facut in ultimii 20 de ani, iti va raspunde in stilul sau miticesc: "Am facut combinatii si bani, taticu. Ce vroiai sa fac? Si sint si parlamentar. Vezi tu, eu raspund in functie de subiect: daca ma intrebi de nivelul fotbalului, dau vina pe politicieni (lipsa bani, infrastructura etc); daca ma intrebi de politica, spun ca eu, de fapt, sint presedintele LPF. Ai inteles? Nu e viata frumoasa? Nu e Romania eterna si fascinanta?". Ma gindeam sa scriu ceva ca de sfirsit de an, ca un cozonac rumen si cald, ceva blajin, cu un simbure de speranta si cu un virf de cutit de umor. Dar unde sa gasesti asa ceva in Romania noastra trista si plina de humor? Simburele de speranta e de migdala amara, presarat din gros cu zaharul minciunilor istete, iar din virful de umor n-a mai ramas decit cutitul, care ne sfirteca orice convingere: orice divulgari, infierari, condamnari par inutile, orice indignari - lipsita de inteligenta, iar tristetea e neputincioasa. La acestea cugetam, dupa ce am citit interviul luat lui Mitica Dragomir (Hot News, 21 dec. a.c.). Nimic nou sub soare cind vine vorba de Corleone: acelasi optimism smecher, aceeasi aruncare a pisicii in ograda altora, acelasi ris desantat cu sisiituri de ginsac indopat. Nu ma pot abtine sa nu dau doua citate, din care se iveste tichia unuia dintre mascaricii exemplari ai balamucului romanesc: "Sportul romanesc este pe o cale gresita de 20 de ani. Nu avem bani, nu avem infrastructura, nu avem sprijin politic. In momentul in care sportul va intra in primele 10 prioritati ale governarii, atunci lucrurile ar putea sta altfel". "Sint multe cauze care duc la rezultatele slabe ale echipelor romanesti. Aici intra lipsa banilor, saracia lucie din tara, lipsa aproape totala a infrastructurii. De asemenea, centrele de copii si juniori traverseaza momente foarte grele, iar in aceste conditii nu are cine sa vina din urma".