Brăila este singurul oraş din România care încă mai păstrează un ansamblu de 172 de centre de patrimoniu cultural naţional cu 2.000 de imobile vechi, case şi palate, conace boiereşti care au dat nume urbei şi au făcut din aceasta un oraş de poveste. Zeci de clădiri sunt acum în paragină.
Direcţia de Cultură Brăila, care ar trebui să se îngrijească de aceste imobile, are doar doi angajaţi pe Secţia "Patrimoniu", iar acum unul este în concediu medical.
"Aplicăm amenzi în măsura în care putem, încercăm să fim foarte receptivi la tot ce se întâmplă cu aceste imobile, însă noi suntem doar doi angajaţi, ar trebui să fim şapte. În plus, nu avem jurist, iar dacă ajungem în instanţă suntem nevoiţi să angajăm avocat. Potrivit legii, chiar şi în cazul în care monyumentele au o situaţie juridică incertă, Primăria ar trebui să asigure paza acestor monumente înscrise în lista de Patrimoniu", ne-a declarat Viorel Radu, inspector în cadrul Direcţiei de Cultură.
Casele vechi ale oraşului, imobilele de patrimoniu care aduc aminte de perioada de glorie a Brăilei de altădată, sunt pe cale de dispariţie. În această situaţie se găsesc zeci de clădiri.
Unele dintre ele sunt mai vechi de 200 de ani, printre care cele mai cunoscute locuitorilor oraşului sunt: aşa numita Casă Italiană din strada Campiniu, Hotelul Bristol sau Pescăruş, clădirea fostului CEC, Casa Toff şi Casa Ţane- Babeş, ambele de pe Bulevardul Al. I. Cuza sau Casa Cavadia pe strada Belvedere colţ cu Grădinii Publice.
Mai sunt şi alte case părăsite, care pot deveni adevărate gropi de gunoi în situl istoric, deoarece proprietarii preferă să le lase de izbelişte decât să le reabiliteze. Este mai simplu şi mai ieftin aşa. Pentru reabilitare nu se poate interveni oricum, ci doar după anumite reguli, fiind vorba de clădiri de patrimoniu, iar dacă vine vorba de vânzare, este mult m