Realitatea l-a adus, in sfarsit, pe premierul Tariceanu cu picioarele pe pamant. Vor fi alegeri anticipate. Le-a grabit, chiar le-a decis, Curtea Constitutionala, organul suprem al PSD, instigata de coalitia antireformista PSD+PRM+ceva judecatori de peste drum (de la Inalta Curte de Casatie si Justitie). Ayatolahii de la Curtea Constitutionala au spus NU reformei in justitie cerute de Bruxelles, au spus NU integrarii Romaniei in UE in 2007 doar pentru a apara interesul Partidului si a pastra privilegiile unor judecatori ce se credeau instalati pe vecie de regimul Iliescu-Nastase. Tariceanu nu mai avea ce face. Daca ar fi continuat sa respinga solutia alegerilor anticipate ar fi fost un premier de paie. Mesajul transmis de Organul Suprem al PSD, numit si Curte Constitutionala, era limpede: "Alianta D.A. poate guverna doar in limitele care ii sunt impuse de PSD". De acum inainte, orice reconstructie institutionala, orice reforma dorita de Alianta ar fi ajuns sa fie judecata de rubedeniile pesediste din Curtea Constitutionala si refuzata sau, dupa caz, drastic amendata de conducerea PSD. Scopul acestui permanent santaj "constitutional" - si el cat se poate de limpede: cooptarea PSD la guvernare, adica revenirea baronilor lui Adrian Nastase acolo de unde au fost spulberati de rezultatul ultimelor alegeri, si incetarea luptei anticoruptie. Solutia fusese schitata in primavara de institutul lui Adrian Severin, care vorbea de aducerea PSD-ului la guvernare in urma unei "crize europene". S-a lovit insa de opozitia lui Traian Basescu. Cooptarea PSD in guvern si, implicit, "imblanzirea" Gardienilor Partidului din Curtea Constitutionala nu s-ar fi putut face decat prin trimiterea Partidului Democrat si a presedintelui Basescu, din ce in ce mai populari, in opozitie. Tariceanu a sesizat pericolul si, confruntat cu un santaj atat de straveziu, a ales solutia anticipatelor.