Am plecat în vacanţă cît mai departe de Bucureşti. Am ajuns într-un loc minunat, în cea mai depărtată localitate a celei mai depărtate insule din Grecia, iar pe înserate, după mai multe încercări nereuşite, ne-am instalat într-o casă de fost pescar, ascunsă într-o pădurice de măslini deasupra unui mic golf de azur. Ne-am culcat fericiţi şi am dormit senini pînă în zori, cînd am fost treziţi brutal cu un "Băgami-aş p...! Unde p... mă-tii ai învăţat să dai cu racheta?". Doi gentlemani români jucau tenis pe terenul de sub fereastra noastră. Am ieşit în pijama pe terasă şi i-am rugat să înjure mai încet. "Care-i, bă, problema ta?" " m-a repezit unul dintre ei. "Păi..." " m-am bîlbîit eu şi m-am întors în casă.

Cînd s-a terminat vacanţa în Grecia, ne-am întors în ţară şi ne-am petrecut restul de zile libere la casa noastră de la Buşteni. Era o vreme minunată, cer senin cu lună plină şi linişte, multă linişte. Pe înserat am ieşit să-mi plimb cîinele pe străzile pustii. Pustii şi nu prea, căci la primul colţ am dat nas în nas cu un rottweiler care se plimba liber, departe de stăpîni. "Alo, nu vă supăraţi, vreţi să vă ţineţi cîinele?" " am strigat eu, înfiorat, ţinîndu-l aproape pe al meu. "Care-i problema?" " s-a răstit o voce după colţ. Şi, parcă pentru a-i da un răspuns, rottweilerul s-a repezit direct în grumazul căţelului meu. "Asta-i problema!" " am ţipat eu la rîndul meu. "Ete p...!" " a rezolvat stăpînul fiarei orice urmă de problemă.

Şi s-a terminat vacanţa. M-am întors la Bucureşti, la muncă. M-am dus la facultate şi m-am scufundat în problemele încurcate ale începutului de an universitar, mult mai încurcate în acest început de an aflat sub semnul crizei " şi nu numai. "Ce facem?" " m-am întrebat eu cu voce tare, căzut pe gînduri. "Care-i problema?" " m-a privit, zîmbind, un coleg mult mai versat în ale politichiei şi administraţiei. Şi ziua s-a în