Documente ale Comisiei Europene fac distincţia între limba română şi "limba moldovenească", iar diplomaţia de la Bucureşti tace mâlc pe motiv că vrea să apropie regimul Voronin de Documente ale Comisiei Europene fac distincţia între limba română şi "limba moldovenească", iar diplomaţia de la Bucureşti tace mâlc pe motiv că vrea să apropie regimul Voronin de UE.
Autorităţile române au acceptat, în mod tacit, includerea "limbii moldoveneşti" în rândul celor folosite pentru întocmirea unor acte oficiale ale Comisiei Europene. Este vorba despre două proiecte ale CE, înaintate Consiliului European, privind acordul dintre UE şi Republica Moldova referitor la facilitarea acordării vizelor de scurtă şedere pentru cetăţenii de dincolo de Prut. Documentele sunt redactate în limba engleză şi... în "limba moldovenească".
Printre limbile în care au fost traduse documentele este enumerată şi româna, fapt ce întăreşte distincţia, la nivelul organismelor europene, între aşa-zisa "limbă moldovenească" şi cea vorbită în ţara noastră. Pasivitatea autorităţilor române în această chestiune vine pe fondul relaţiilor diplomatice tensionate dintre Bucureşti şi Chişinău.
De altfel, presa internaţională a relatat recentul incident de la graniţa noastră cu Republica Moldova, atunci când vameşii statului vecin au refuzat să permită intrarea pe teritoriul de dincolo de Prut a unor delegaţii oficiale române, invitate la un eveniment de către primarul Chişinăului. "Este vorba clar despre un act contrar valorilor europene, care sunt, de asemenea, asumate de Moldova", a reacţionat şi ministrul român al afacerilor externe, Adrian Cioroianu.
Totuşi, reprezentanţi ai României la Bruxelles au declarat, pentru postul public de radio, că au fost de acord cu redactarea în "moldoveneşte" a proiectelor Comisiei Europene "numai în semn de sprijin pentru apropierea Chişinăului de U
