Cea de-a doua probă de la Bacalaureat, cea de la matematică, nu ar trebui să ridice prea multe probleme. Profesorii cred că elevii sunt superficiali şi se încurcă la cele mai simple subiecte. Sursa: AGERPRES
În rândul elevilor, tensiunea a crescut după ce prima probă scrisă de la Bacalaureat i-a încurcat cu operele lui Eminescu. Matematica le-a putea pune beţe în roate doar celor neatenți sau slab pregătiți. Graba şi lipsa exerciţiului sunt trăsăturile dominante ale noii generaţii, aflată la vânătoare de note, nu de cunoştinţe, cred profesorii.
"O problemă mare este neatenţia. Elevii greşesc la calcule simple. Asta însă se întâmplă şi din cauza lipsei de exerciţiu", consideră Radul Gologan, profesor de matematică. De aceeaşi părere sunt cei mai mulţi profesori, subliniind că tratarea cu superficialitate a subiectelor din prima parte a probei îi va face pe mulţi să greşeacă, pierzând inutil punctaj tocmai la subiectele care ar fi trebui să îi ajute la notă.
Subiectul trei nu e pentru toţi
Cele mai grele probleme de la matematică reprezintă pragul pentru o notă mai mare. Însă şi cei mai bine pregătiţi dintre elevii de liceu ar putea avea probleme. Profesorii cred că elevii de azi nu mai ştiu să gândească "matematic".
"În general, se încurcă la subiectele care necesită un raţionament ceva mai lung dar şi mai mult lucru în timp. Mai ales la cele de la subiectul al treilea, care conţine şi punctajul pentru notele mari. Rezolvarea acestui tip de subiect are nevoie de un raţionament mai amplu şi îndelungat, deci de o pregătire serioasă", explică Radul Gologan, care crede că elevii din ziua de astăzi nu mai sunt raţionali, ci practici.
"Există o tendinţă de pregătire formală în ultimii ani. Elevii de liceu nu mai învaţă ca să ştie, ci doar ca să facă faţă la examen. Nu mai e ca acum 20 de ani, când copiii aveau cultură
