PD şi PLD, formaţiuni lăudate de domnul preşedinte ca fiind un model de partide deja reformate, nu numai că n-au evoluat in direcţia democratizării interne, dar, mai mult, au involuat pănă la nivelul Partidului Comunist Romăn, ba chiar şi sub acesta in materie de minimă respectare a democraţiei interne.
După cum am mărturisit deja la "Sinteza zilei" de luni seara, ascultănd, pe la 20 şi ceva, "Antena partidelor parlamentare", am remarcat că textul citit de Emil Boc in spaţiul Partidului Democrat nu sufla o vorbă despre fuziunea cu PLD. Asta deşi, la 19,45, cu doar un sfert de oră in urmă, acelaşi Emil Boc, anunţa apariţia PDL. Asta inseamnă că la ora inregistrării nici lui Emil Boc, nici altor lideri democraţi nu le trecea prin cap că seara vor fuziona.
E limpede astfel că decizia de contopire a celor două partide a fost impusă de Traian Băsescu in după-amiaza zilei de luni.
O ţară intreagă a văzut cum două formaţiuni ce se pretind nu numai democratice, dar şi reformate, au luat poziţie de drepţi la comanda unui singur om şi au răcnit in cor:
Să trăiţi! Fuzionăm intr-un nou partid!
Nicolae Ceauşescu decidea de unul singur ce să facă şi ce să dreagă Partidul Comunist Romăn. Numai că, odată decizia luată, mult hulitul dictator se străduia să-i dea o formă căt de căt democratică. Ţinută in secret, decizia la nivel inalt devenea propunere a unor organizaţii de bază. O propunere care urma calea de jos in sus, pănă la nivelul Congresului sau Conferinţei naţionale.
Nicolae Ceauşescu nu şi-a permis niciodată, nici in calitate de preşedinte, nici in cea de secretar general al PCR, să arate romănilor că el e Jupănul.
La 18 ani de la barbarul moment din 25 decembrie 1989, un politician ce pretinde a trăi in democraţie nu numai că nu ascunde realitatea unei decizii luate de unul singur pentru