Atacurile de la 11 septembrie 2001 au lăsat urme în politica de securitate a SUA. Războiul purtat cu ajutorul dronelor şi scandalul spionării internetului de către NSA îşi au originea în "lupta împotriva terorismului".
De rămas, a rămas o politică de securitate care a dominat gândirea şi acţiunile tuturor administraţiilor americane, de la atacuri şi până azi. "În anii 90 ai secolului trecut, în SUA era valabil primatul economiei. După atacuri, situaţia s-a schimbat bursc. De atunci este valabil primatul securităţii", a explicat politologul Martin Thunert, expert în cadrul Heidelberg Center for American Studies.
Războiul purtat cu ajutorul dronelor sau programele de supraveghere masivă îşi au obârşia în măsurile luate de administraţia Bush după 9/11.
Războiul împotriva terorismului
Imediat după atacuri, preşedintele George W. Bush a proclamat un "război împotriva terporismului". De atunci, serviciile secrete ale ţării s-au mărit considerabil. Bugetul celor în total 16 servicii secrete americane s-a dublat din 2001 şi până acum, ajungând, potrivit cotidianului Washington Post, la 52, 6 miliarde de dolari. Faptul că serviciile secrete americane supraveghează la nivel global telecomunicaţiile, inclusiv în ţările aliate, a devenit public după dezvăluirile fostului colaborator al NSA, Edward Snowden.
În 2002 a fost înfiinţat un minister pentru protecţia teritoriului naţional. Este cea de-a treia instituţie federală, ca mărime, iar sarcina celor aproximativ 200.000 de angajaţi ai săi este să ferească populaţia americană de ameninţarea teroristă. Banii cheltuiţi pentru apărare s-au înmulţit de la 312, 74 de miliarde în 2001 la 682, 45 de miliarde în anul 2012. Dar SUA nu numai că şi-au întărit, înmulţit şi interconectat mai bine serviciile secrete, organele de anchetă şi forţele armate, ci le-au şi extins masiv prerogativele. To
