Cântec, culoare, dans, tradiţii... În minunatele lor ţinute de un roz pal-trandafiriu, fetele din ansamblul de dansuri al Cercului Cultural Banat-JA se învârtesc într-un dans care ne sugerează... valsul florilor de măceş. Comunitatea germană din Banat a venit la Sighişoara cu un întreg buchet de dansuri tradiţionale, prin care au încercat să fixeze, pentru public, frumuseţea obiceiurilor lor.

Cu atât mai mult Sighişoara, cea de a şasea din cele şapte cetăţi săseşti medievale, i-a primit cu braţele deschise.

MICĂ ISTORIE

Lăsându-şi amprenta asupra populaţiei transilvane în timpul secolelor de convieţuire, saşii şi şvabii - grupuri germanice ajunse aici în timpul colonizărilor succesive ale Ardealului, ca parte a strategiei regilor unguri şi a imperatorilor austrieci - şi-au construit profiluri culturale şi sociale distincte de-a lungul veacurilor. Cei dintâi au fost coloniştii veniţi în secolele X-XIII, avându-şi patria de origine pe Rin şi la vest de Rin.

Li s-a spus "saşi" şi ei au ridicat primele cetăţi al căror farmec ne uimeşte şi astăzi, în călătoriile noastre prin Ardeal. Şvabii bucovineni şi basarabeni, germanii din Banat, din Apuseni, din Maramureş sau din centrul Ardealului, chiar dacă s-au împuţinat în timp, numărau la începutul anilor '90 peste 100.000 de suflete. Au credinţe religioase diferite - de la romano-catolici la evanghelici, reformaţi sau unitarieni -, însă îi uneşte limba, portul, gastronomia.

KNODEL DIN CARTOFI

Despre gastronomia comunităţii germanice din Ardeal (şi nu numai) este vorba şi în aceste pagini. Şi dacă nu vă putem reda muzica ritmată şi nu vă putem învăţa logica paşilor de dans, care par să închipuie, pe scenă, adevărate ocheane-caleidoscop ce mereu îşi schimbă desenul, vă putem spune, bunăoară, cum se pregăteşte un knodel din cartofi fierţi, celebrele găluşte săseşti car