În Italia, premierul desemnat, Mario Monti, a început discuţii pentru formarea unui guvern tehnocrat, în Franţa s-au accentuat temerile că ţara ar putea fi viitoarea victimă a crizei datoriei.

"Europa trăieşte orele cele mai dificile de după cel de-al doilea război mondial, probabil ora cea mai dificilă", declara ieri cancelarul german, Angela Merkel, la congresul partidului său, Uniunea creştin-democrată (CDU, conservator). Ea a subliniat că fiecare generaţie se confruntă cu o sfidare politică, iar actuala generaţie este supusă unei probe istorice - trebuie să demonstreze că Europa poate ajunge la o cotitură cu criza financiară. „A venit timpul pentru un avans spre o nouă Europă" pentru că, „dacă euro eşuează, Europa va fi cea care va eşua". Discursul cancelarului vine pe fondul scenariului evocat de Der Spiegel la care ar lucra guvernul federal - al unei posibile ieşiri a Greciei din zona euro în cazul în care noul Executiv de la Atena ar refuza să conducă programul de austeritate la care s-a angajat faţă de partenerii europeni.

După ce Italia a înlocuit Grecia şi a devenit centrul anxietăţii în criza datoriei, investitorii s-au focalizat asupra Franţei, care se teme că va deveni următoarea victimă a crizei pentru că pieţele şi Bruxellesul nu par convinşi de noul plan de austeritate al guvernului pentru a contracara degradarea situaţiei economice.

După Grecia şi Italia, urmează Franţa?, se întreba retoric presa internaţională constatând că rata dobânzii la creditele de stat pe zece ani ale Franţei, 3,4%, este de acum de aproape două ori mai mare decât cea acordată creditelor Germaniei, chiar dacă este încă de două ori inferioară celei percepute Italiei.

Temerile Parisului

Deşi Franţa şi Germania dispun fiecare de cea mai bună notă posibilă atribuită de agenţiile de rating, celebrul „triplu A", percepţia celor două state de către inve