A cules descântece, vrăji, farmece şi preziceri din nord-vestul ţării, mai ales din Sălaj. Dar pentru a afla mai multe, s-a lăsat „vrăjită“, apoi descântată. Colegii de generaţie i-au spus „Descântătoarea“.
Subiectul magiei populare a fost cel pe care l-a cercetat cu preponderenţă, publicând şi o serie de cărţi cu această temă. „În anii 90, când eram studentă la Cluj, profesorul meu de folclor, Ion Şeuleanu, ne spunea mereu că subiectul magiei a fost unul tabu în vremea comunismului şi că ar fi benefic ca unul dintre noi să studieze acest segment al culturii populare. L-am ascultat şi foarte bine am făcut: am început să culeg, şi apoi să interpretez, descântece, vrăji, farmece, preziceri şi astfel am ajuns să fiu numită de colegii mei de generaţie «descântătoarea noastr㻓, povesteşte Camelia Burghelea, cercetător ştiinţific la Muzeul de Istorie şi Artă din Zalău.
S-a lăsat „vrăjită“
Culegerea materialelor din teren nu e lipsită de aventuri şi de riscuri. Nu o dată a trebuit Camelia să se lase personal vrăjită şi desvrăjită, descântată, vindecată, pentru a le determina pe babele pricepute la astfel de lucruri să-i dea informaţii.
Camelia este fericită că a putut vorbi cu voce tare despre aceste subiecte în faţa unor persoane avizate, şi dacă a fost apreciată de Academia Română, aşa cum s-a întâmplat, consideră că ăsta nu e meritul ei, ci a faptelor de cultură pe care le-a adus în discuţie.
Bursă post-doctorală la Academia Română
Un moment important al carierei sale a fost menţionarea sa în Dicţionarul Etnologic Românesc (Iordan Datcu).
Un alt moment deosebit a fost câştigarea unei burse post-doctorale în cadrul Academiei Române, pe un proiect european. „Mă aşteaptă doi ani de cercetări de teren în satele româneşti din Ucraina şi o specializare în domeniul antropologiei minorităţilor, care-mi vor permite