Favoritul alegătorilor într-un colegiu electoral nu este neapărat şi cel trimis în Parlament. Acesta este neajunsul uninominalului românesc, recunoscut de politicieni. Un sistem de vot riscant şi pentru ei, premierul Tăriceanu, spre exemplu, putînd să piardă mandatul în faţa unui coleg de partid, chiar şi la un vot diferenţă.
Favoritul alegătorilor într-un colegiu electoral nu este neapărat şi cel trimis în Parlament. Acesta este neajunsul uninominalului românesc, recunoscut de politicieni. Un sistem de vot riscant şi pentru ei, premierul Tăriceanu, spre exemplu, putînd să piardă mandatul în faţa unui coleg de partid, chiar şi la un vot diferenţă.
Legea votului uninominal creează o anomalie prin modul de distribuire a mandatelor. În prima fază, îşi adjudecă fotoliile parlamentare cei care au obţinut 50% plus unu din voturi în colegiile lor, apoi cei care au depăşit ca număr de voturi coeficientul electoral al circumscripţiei, adică al judeţului, calculat prin împărţirea numărului total de voturi din judeţul respectiv la numărul total de mandate, aceştia fiind cei care au, matematic, "un mandat întreg".
Împărţeala naţională
Ultima etapă a distribuirii mandatelor, şi probabil cea mai consistentă, este cea la nivel naţional, care se face în funcţie de scorul fiecărui partid. În această etapă apare însă o anomalie: un candidat cu un număr mare de voturi poate pierde mandatul de parlamentar dacă partidul său şi-a epuizat numărul de mandate parlamentare la care are dreptul.
Concret, în această a doua etapă, Biroul Electoral Central calculează în funcţie de numărul de voturi pe care l-a obţinut un partid, numărul de mandate la care are dreptul în fiecare circumscripţie partidul respectiv. Biroul Electoral Central transmite apoi în judeţe numărul de mandate care îi revine fiecărui partid. Biroul de circumscrip
