Euforia legată de acordul european anti-criză s-a evaporat repede şi rămâne întrebarea dacă liderii vor fi vreodată de acord asupra măsurilor necesare pentru rezolvarea problemei datoriilor suverane şi dacă vor mai avea încă o şansă să facă acest lucru, comentează Bloomberg.
După creşterile iniţiale, pieţele au demonstrat o lipsă de încredere în determinarea UE de a proteja guvernele solvente de problemele financiare cu care se chinuie ţările vulnerabile din zona euro.
Italia, a treia mare economie din zona euro, a fost nevoită săptămâna trecută să plătească randamente record la o emisiune de obligaţiuni, iar costul datoriilor continuă să crească.
Liderii europeni au recunoscut că un plan credibil trebuie să includă o revizuire amplă, în scădere, a datoriilor Greciei către creditorii privaţi, recapitalizarea sistemului bancar şi garanţii pentru obligaţiunile guvernamentale.
Dar magnitudinea măsurilor este greşită, potrivit Bloomberg.
Dacă va fi aplicat, planul va reduce datoriile totale ale Greciei cu sub 50%, va recapitaliza băncile cu 106 miliarde de euro şi va extinde capacitatea fondului de stabilitate la 1.000 de miliarde de euro.
Potrivit analiştilor Bloomberg, amploarea reducerii datoriilor elene ar fi trebuit să fie mult mai mare, iar Europa are nevoie de un fond de salvare de minim 3.000 de miliarde de euro pentru a asigura recapitalizările şi a acoperi necesarul de finanţare pentru guvernele din zona euro.
Cancelarul german Angela Merkel şi oficialii Băncii Centrale Europene au blocat singura opţiune credibilă, cea susţinută de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, şi anume un angajament al BCE de a cumpăra la nevoie obligaţiuni guvernamentale de ordinul miilor de miliarde de euro.
Înainte de a fi posibilă o astfel de soluţie, germanii şi BCE vor crearea unor mecanisme care să prevină ca banca centrală să finanţe