"Franţa a anunţat că în trei luni şi jumătate toate ghetourile de romi vor fi doborâte iar locuitorii lor repatriaţi în România şi Bulgaria. În spiritul solidarităţii francofone, cele două ţări s-au declarat gata să-şi primească romii înapoi şi chiar să trimită nişte poliţişti care să ajute autorităţile franceze. Comisia Europeană prin vocea unui purtător de cuvânt al comisarului european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, Viviane Reding, şi-a exprimat sprijinul pentru măsurile ferme întreprinse de Franţa. Totul este gata şi cea mai mare deportare oficială din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial poate începe", scrie ziaristul bulgar Svetoslav Terziev, într-o analiză publicată marţi în cotidianul sofiot Sega, citată de Agerpres.

Şi ce dacă... romii se vor întoarce, se vor întâlni cu cei apropiaţi ai lor şi vor pleca din nou spre vest, că doar ei cunosc deja drumul. Singura care va pierde în urma acestei operaţiuni va fi imaginea Uniunii Europene, care se declară drept un apărator al drepturilor omului, estimează ziaristul bulgar.

Romii au sânge de nomazi. Rareori ei se opresc undeva pentru mai mult timp. Concentraţia lor sporită în zona Balcanilor se datorează pe de o parte faptului că începând cu secolul 17 romii au fost supuşi unor persecuţii în vestul Europei şi, pe de altă parte, regimurilor comuniste care au închis frontierele şi i-au împiedicat pe romi să-şi continue drumul spre vest. Acuzaţiile că Bulgaria şi România i-ar fi discriminat pe romi sunt injuste, deoarece în trecut cele două ţări au fost un fel de azil pentru această populaţie, având în vedere comportamentul ostil al întregii Europe. Este o obrăznicie ca Bulgaria şi România să fie criticate pentru atitudinea faţă de romi, de ţări precum Olanda care în secolele 18-19 a devenit singura ţară europeană care a găsit o soluţie finală a problemei romilor - t